Este vorba despre manifestarea unor obiceiuri pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. Rădăcinile sărbătorii s-au pierdut însă în negura timpurilor.
Astăzi nu se mai știe dacă sărbătoarea era la origine un ritual de inițiere al tinerilor sau o manifestare religioasa, politică, militară sau de alta natură.
„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” consemna Julius Teutsch, un distins cronicar sas.
Multe din semnificațiile inițiale ale sărbătorii s-au pierdut dar cu toate acestea, sărbătoarea continuă să fie un eveniment deosebit de interesant.
Parada călare care pornește din Piața Unirii - centrul istoric al Scheiului - înspre Piața Sfatului și apoi către Pietrele lui Solomon s-a păstrat fără schimbări majore.
Un obicei care a rămas de asemenea neschimbat este și aruncarea buzduganului, o probă a
puterii și îndemânării.
Unele din costumele junilor sunt vechi de peste 150 de ani iar cel mai migălos lucrat are peste 40.000 de paiete strălucitoare și cântărește aproape 10 kilograme!
Pe tot parcursul călătoriei, junii sunt întâmpinați de locuitorii Brașovului cu urale si aplauze, cărora junii le răspund prin a-i invita să-i însoțească „la Pietri” ca să petreacă în natură alături de ei.
Odată ajunși la Pietrele lui Solomon, într-un splendid amfiteatru natural, junii se răspândesc pe cele două platouri la locurile amenajate din moși strămoși.
Petrecerea începe prin ieșirea la horă și aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca
„Hora junilor”. Urmează si alte jocuri ca: bătuta , brâul , sârba, breaza fiind invitate la joc și fetele.
După o zi de petrecere cu jocuri, cântece și veselie grupurile se încolonează pregătindu-se să coboare către oraș. Alaiul părăsește locul plin de legende de la Pietrele lui Solomon, reluându-și
aproximativ traseul de la urcare.
Junii ajunși în Piața Prundului nu se mai opresc la Poarta Schei, ci pătrund direct în Cetate, fiind primiți cu „porțile deschise”, ocolesc Casa Sfatului (azi Muzeul Județean) și se îndreaptă
spre cimitirul bisericii „Sfânta Paraschiva, unde se afla mormântul marelui poet Andrei Mureșianu și în fata căruia vor cânta „Hristos a înviat!” și un pasaj din imnul „Deșteaptă-te Române”. Aplaudați de mulțimea, care-i înconjoară, grupurile de juni se despart, îndreptându-se fiecare către propriile case.
Brașovescheni, Junii Roșiori și Junii Albiori.
Grupul junilor tineri este format din tinerii necăsătoriți, iar costumația este compusă din cămaşa albă, cu creţuri, cioareci albi, iar în picioare cizme, indiferent de anotimp iar pălariile sunt împodobite cu panglici tricolore.
Steagul junilor tineri are ca simbol clădirea liceului Andrei Șaguna, iar pe partea opusă este un cal alb.
Junii bătrâni, sunt cei căsătoriţi şi poartăun costum identic cu cel al junilor tineri, dar fără panglici la pălărie. Steagul poartă vechiul suport de lemn care menţionează numele tuturor membrilor.
Junii Curcanii, denumiți astfel datorită faptului ca locuiau „ Pe Coasta”, sunt căsătoriți iar costumația lor se deosebește prin faptul că pălăria este împodobită cu pene de curcan.
Steagul are chipul lui Mihai Viteazul şi tricolorul românesc.
Junii Dorobantii, au costumaţia ca a junilor bătrâni, iar pălăria ca a celor curcani din care sau desprins în 1879. Steagul are chipul unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia “Dorobanţul”
Junii Brașovecheni, au costumația asemanătoarecu a Junilor Bătrâni, pălăria fiind înlocuită de căciulă cu ţugui, iar pe steag apare chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Junii Roșiori, sunt reprezentați de bărbații căsătoriți de pe „Cracova” iar hainele lor sunt brodate şi cusute cu sute sau chiar mii de paiete din argint aurit. Steagul din mătase poartă pe una din feţele sale chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar pe cealaltă faţă un June Roşior.
Junii Albiori s-au format în 1860 iar veșmintele lor sunt albe și sunt împodobite cu fluturi auri, căciula este deasemenea alba . Steagul are pe o faţă chipul poetului Andrei Mureşianu, iar pe cealaltă parte un June Albior.