Toată lumea a tras; armata: în unii, securitatea: în alții, justiția: de timp, nomen-clatura: foloase, poporul: nădejde!
Curzio Malaparte
Atunci când se revoltă mulțimea, deseori se schimbă conducătorii și uneori și proprietatea asupra mijloacelor de producție, iar acest proces se numește revoluție.
Cert este, că mi-am dorit o viață mai bună, iar prin victoria revoluției din Decembrie ’89 și respectiv prin trecerea României la un alt sistem social, capitalismul de tip occidental, unde, drepturile omului sunt respectate, omul cinstit și muncitor se bucură de prețuire și în consecință este plătit pe măsura efortului depus, proprietatea și libertatea de exprimare fiindu-i garan-tate ele, reprezentând lucru cel mai de preț, am văzut și o modalitate de realizare a unei vieți mai bune.
Nu am crezut însă, nici prin visele mele cele mai sumbre că îmi voi risca viața pentru a vedea o societate distrusă într-o țară îngenunchiată, devenită colonie, cu un popor trădat și alungat din propria țară, prin lipsa salariilor decente și a locurilor de muncă, prin lipsa unei asistențe medicale adecvate, dar și cu o piață invadată de otrăvuri și rebuturi venite din „lumea civili-zată”.
Nu mi-aș fi putut imagina niciodată că mânat de un amestec de sentimente precum: ura, cura-jul, demnitatea, speranța, voi participa, din proprie voință, la o revoluție, care mai apoi să fie deturnată într-o lovitură de stat, pusă la cale de serviciile secrete, cu precădere de cele occidentale, se pare, astfel din primele momente ale evoluției evenimentelor, aflându-mă în miezul acțiunilor, într-unul dintre punctele fierbinți ale orașului (sediul Consiliului Județean al PCR, actuala prefectură), într-un moment de slăbiciune și inocență mi-am exprimat public temerea, de fapt constatarea că suntem manipulați, că „teroriștii” sunt de fapt diversioniști..., adică unii care crează doar panica, fără a ataca în mod real obiectivele vitale, unii acționând cu dezinformări chiar din interiorul sediului CJFSN. Se pare că a fost un război al serviciilor secrete, cele străine dându-și mâna în a le anihila pe cele românești și invers... ??? Oficial, nu știm încă nimic! Din punctul meu de vedere, scenariul sângeros al evenimentelor din Decembrie 1989 a urmărit și reușit să zădărnicească până în prezent coagularea unei societăți civile autentice și a favorizat acapararea puterii politice și economice de către structuri mafiote generate de PCR și Securitate.
Totuși, nu vreau să deschid acest subiect delicat al revoluției sau al loviturii de stat, deoarece acesta nu poate fi lămurit acum, acesta va fi lămurit probabil de către istorie și nici nu vreau să enumăr avantajele sau dezavantajele fiecărui sistem, să fac o comparație, ci doar constat că în timp, s-a dovedit că nu tot ce am ascultat la aceste posturi de radio vestice a servit intereselor poporului român și că multe... au fost provocări, propagandă, iar lucrurile au căpătat și o altă înfățișare, iar poporul și revoluționarii au devenit marii perdanți.
Românii realiști trebuie să fie conștienți că România este o colonie a marilor capitaluri străine, o colonie în care majoritatea românilor fac eforturi supraomenești pentru a trăi decent ori trăiesc de-a dreptul prost, ca niște sclavi negri din epocile demult apuse. „Occidentul a preluat România în NATO și UE și, în numai câțiva ani, cu o viteză inimaginabilă la scară istorică, a terminat-o! I-a luat sub control resursele naturale, distribuțiile de energie, băncile, pădurile, pământurile, industriile care îi erau de folos (pe restul dându-le la fier vechi), retail-ul, întregul rulaj al banului, forța calificată de muncă. N-a mai rămas nimic important (strategic cum se spune) în mâna românilor! Din punctul de vedere al controlului economic, românii au ajuns străini în propria țară: un exemplu, pentru cărțile de istorie, de cucerire cu eficiență maximă de către străini a unui teritoriu.” Ilie Șerbănescu.